Adesea, diferentele dintre un copil normal, dar ceva mai zvapaiat, si unul a carui hiperactivitate merge pana intr-acolo unde ii afecteaza capacitatea de a invata, transformandu-se intr-un problema de deficit de atentie, sunt destul de greu de identificat.
Numita si tulburarea hiperkinetica, sindromul deficitului de atentie sau ADHD este cel mai intalnit sindrom in randul copiilor prescolari. In conditiile in care unul din 11 copii de varsta scolara sufera de ADHD, iar 40% dintre copii de patru ani au probleme de atentie, este destul de greu pentru parinti sa distinga care sunt comportamentele ce ar trebui sa ii alarmeze.
ADHD are o baza biologica, adesea reprezentand o manifestare pentru cursul intregii vieti. Diagnosticarea timpurie poate avea un aport semnificativ in procesul ulterior de invatare si in dezvoltarea academica", a explicat dr. Mark Mahone, seful sectiei de neuropsihologie din cadrul Institutului "Kennedy Krieger" din Baltimore, pentru Live Science.
Intelegerea fluctuatiilor activitatii cerebrale in cazul persoanelor cu ADHD poate ajuta la o mai buna diagnosticare si tratare a acestor copii. Spre exemplu, o cercetare recenta a scos la iveala ca, in cazul copiilor cu ADHD, nucleul caudat, o masa de substanta cenunsie situata in lateralul talamusului din creier, responsabila de functiile motorii si cognitive, este mai mic in cazul copiilor cu sindromul deficitului de atentie.
Specialistul ii avertizeaza pe parinti sa consulte un medic in cazul in care sesizeaza la copiii lor de 3 - 4 ani comportamente precum cele enumerate in continuare:
1. Micutul se catara mereu peste tot, chiar si atunci cand i se spune sa nu o faca;
2. Executa mereu miscari continue, cum ar fi leganarea unui genunchi. Nu poate sta asezat fara sa se agite, fara sa dea din picior, fara sa isi manifeste dorinta de
