Handbalista Alina Ţurcaş a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, că a decis să-şi încheie cariera, după 29 de ani petrecuţi pe teren, din care ultimii cinci la formaţia "U" Jolidon Cluj.
"Sinceră să fiu, mă doare sufletul. Dar ştiam că va veni şi această zi. Fizic mai pot, aşa am fost învăţată încă de la junioare, altfel nu rezistam atât. Nu am avut nici nopţi pierdute, cu băutură sau ţigări. Am fost o jucătoare serioasă şi mă bucur că am putut juca atât de mult. Am multe amintiri frumoase, din fiecare perioadă în care am jucat. Şi de la juniore, la Braşov, şi de la Zalău, unde am stat 14 ani şi a fost un colectiv foarte bun, din Spania sau de la Cluj. Nu pot uita momentul când am plecat din Spania, după 4 ani petrecuţi acolo, iar antrenorul Ambros Martin, cel care acum a câştigat Liga Campionilor cu Gyor, a venit să-mi mulţumească emoţionat. Am fost impresionată. Şi acum discut cu cei din conducerea de la Itxako şi mă invită acolo. Din păcate, la noi nu e aşa. Am jucat cinci ani la Cluj, a fost frumos, dar au fost şi momente dificile. Am încheiat acest sezon cu medalie de bronz, care e foarte importantă pentru mine. Echipe cu jucătoarele plătite la zi, plus indemnizaţii, nu au urcat pe podium, iar noi, cu restanţe de luni de zile, am reuşit, în situaţia în care suntem", a spus Ţurcaş.
În privinţa viitorului are deja unele planuri, dar spune că înainte de toate are nevoie de o perioadă de linişte. "Trebuie să mă îndepărtez un pic de toate, să mă liniştesc, iar apoi voi lua o decizie. Mie nu mi-e frică să muncesc, orice ar fi. Doar să am sănătate, să-mi pot creşte fetiţa. M-am gândit să mă întorc în Zalău, să încerc să deschid o afacere. Încă nu am luat o decizie clară. Ar mai fi o variantă de a lucra la o şcoală privată de handbal din Braşov, ar fi şi asta ceva, pentru că aş fi acasă, lângă ai mei, dar nu ştiu dacă aş mai avea răbdare. Cel puţin, nu
