Situaţia din Cipru a determinat schimbarea mentalităţii deponenţilor, care şi-au retras banii din depozitele mari de la sucursalele străine şi i-au plasat în depozite mici la băncile româneşti.

Având în spate o experienţă bogată şi nu tocmai fericită cu falimentele bancare, românii s-au adaptat rapid la criza cipriotă: au scos banii de la sucursalele străine şi au început să constituie mai multe depozite cu valori mai mici direct în băncile româneşti, unde sunt garantate în limita a 100.000 de euro.

„În ceea ce priveşte dinamica garantării creditelor, observăm o creştere a depozitelor aflate în plafonul de garantare, de la 51% în 2007 la aproape 80% în primul trimestru al acestui an, şi o scădere în afara plafonului, de la 43% la 13,4%. Totodată, în primul trimestru s-a evidenţiat o reducere a depozitelor la băncile străine, la 6,49%, de la 6,76% la finele anului trecut, determinată de criza din Cipru, adică românii şi-au retras banii din băncile străine şi le-au adus în băncile româneşti“, a declarat vineri Marius Istrati, director de dezvoltare produse persoane fizice în cadrul Volksbank.

Situaţia vine în contextul în care propunerea originală pentru salvarea Ciprului includea taxarea depozitelor chiar şi sub nivelul de 100.000 de euro, garantat în Uniunea Europeană. Acest lucru a pus dintr-o dată pe gânduri milioane de deponenţi din Europa, care s-au trezit că sunt „investitori“, fără voia lor, în salvarea băncilor.

20 de miliarde de lei, în afara „jurisdicţiei“ BNR

În acest moment, o serie de bănci străine de top sunt prezente în ţara noastră prin sucursale, astfel că nu se află sub reglementarea Băncii Naţionale a României (BNR), ci se află sub tutela băncilor centrale din alte state.

Dacă depozitele de la Bank of Cyprus au fost transferate către Marfin Bank, în continuare românii au sume mari de bani în afara „j