Carnea de pasăre este pe locul al doilea în topul preferinţelor locuitorilor spaţiului Uniunii Europene, după carnea de porc, arată un studiu realizat în 2008 de Institutul Naţional de Cercetare Agronomică din Paris, Franţa. Cu toate acestea, încă există temeri privind carnea de pasăre cumpărată din supermarket.
Contrar opiniei unora dintre consumatorii români, carnea de pui din supermarketuri nu poate să conţină hormoni. Percepţia eronată are drept cauză faptul că în Statele Unite ale Americii injectarea cu hormoni a puilor de carne este permisă, însă această situaţie nu este valabilă şi pentru statele Uniunii Europene. Pentru a obţine cele mai bune rezultate, fermierii şi societăţile în domeniul creşterii puilor de carne din Europa, pe lângă materialul genetic atent selecţionat, trebuie să pregătească un furaj şi nutreţuri combinate folosind o reţetă care să asigure un nivel echilibrat al nutriţiei.
Aditivii furajeri folosiţi în industria cărnii de pui sunt substanţe sau produse care, adăugate în cantităţi mici, completează şi echilibrează raţia şi ajută la o mai bună utilizare a substanţelor nutritive din hrană, la stimularea performanţelor de creştere prin sporirea eficienţei furajării.
Un exemplu de aditiv furajer tehnologic poate fi reprezentat de un acid organic utilizat pentru conservarea hranei. Aceşti aditivi nu influenţează, însă, în mod direct valoarea nutritivă a hranei.
Tendinţa consumatorilor este să-şi îndrepte preferinţele către produsele de pasăre obţinuţe în ferme mai mici, în condiţii de acces al păsărilor la aer curat şi crescute pe pământ, semiintensiv sau extensiv, cu o creştere lentă şi sacrificate târziu. Din păcate, aceste sisteme de creştere sunt rareori folosite deoarece nu sunt profitabile. Diferenţele de calitate între carnea obţinută prin comparaţia diferitelor sisteme de creştere sunt neglijabile, potrivit produ