La Universitatea din Oradea s-au schimbat şi se vor schimba multe, dar niciodată cele esenţiale. Atâta timp cât un infractor care a ocolit puşcăria, murind, este lăudat la fiecare eveniment important, cât transparenţa este văzută ca o povară iar pompierismul ţine locul seriozităţii, instituţia se va duce progresiv de râpă. Mai ales că incompetenţa îşi spune cuvântul şi pe partea economică, instituţia având şanse mari să fie prima universitate de stat care dă faliment.
Un bilanţ obiectiv pe ultimul an al Universităţii din Oradea ar trebui să înceapă cam aşa: s-au făcut conferinţe de presă când devenea bătătoare la ochi lipsa de activitate şi s-au trimis comunicate din partea Senatului Universităţii (la 2-4 zile după şedinţele de Senat) pentru a-i lua „la mişto” pe jurnalişti, comunicate mustind de informaţii irelevante.
În fapt, dacă privim mai atent lucrurile, putem concluziona că Universitatea a devenit mai lipsită de transparenţă ca pe vremea răposatului Maghiar.
Fără surse în Senat (forul cel mai important al unei Universităţi care trăieşte din banii noştrii, ai tuturor) jurnaliştii nu au nicio şansă să scrie despre lucrurile care contează în instituţie.
Se fac şedinţe între şefii senatelor universităţilor din România la Oradea, pe ascuns, chiar şi ministrul Remus Pricopie vine în vizită pe „şustache”, ca nu cumva (Doamne fereşte!) să-l întrebe vreun jurnalist de ce îi stă strâmbă cravata.
Noul rector, Constantin Bungău îşi dă cu stângu-n dreptul din ce în ce mai des, merge la lansări de carte şi spune că „important este să-i facem pe antreprenori mulţumiţi de studenţii noştri, nu să scoatem cărţi” se supără că la Cluj-Napoca merg mai mulţi bani fără să vadă şi diferenţa de performanţă dintre cele două instituţii şi spune în conferinţe lucrurilor pe nume doar dacă este întrebat.
Prorectorul Sorin Şipoş, prezent mai nou pe la toate eve