Nu cred că există în toată lumea un popor mai uşor de prostit decât românii. Nu ştiu dacă avem această caracteristică în sânge, în vene, sau in gene, dar în mod cert există. Nu mai cred de mult în originile romane ale poporului român, mai degrabă cred în originile dace ale romanilor dar această apetenţă a românilor către pâine şi circ, caracteristică –după cum se spune – plebei romane, încă mă ţine în dubiu. Rumunul este atât de aplecat către circ încât e gata să uite şi de pâine. De acest lucru profită din plin guvernanţii, care cu ajutorul televiziunilor, procurorilor, ziarelor, judecătorilor şi tuturor celor care sunt gata să facă orice pentru avere, oferă românilor circ la greu.

1. De două săptămâni nu mai poţi deschide televizorul fără să vezi ce a behăit Becali, cum a lăcrimat doamna Becali, câte mătănii au bătut preoţii de pe Athos care se văd fără daniile marelui sfânt între hoţi şi hoţ între sfinţi, ce mai crede nu ştiu care artist sau politician despre Becali, cine mai plânge după regele puşcăriaşilor, ce a mai cerut în celulă, câte procese mai are şi cât este el de oropsit. Nimeni nu spune despre faptul că berbecul a recunoscut singur că a dat declaraţie în fals pentru a ascunde o încercare de mituire, nici că a bătut palma cu Cioflină şi cumnatul său pentru o vânzare şi apoi schimb de teren din care să se scoată un profit frumuşel. Nu a fost de ajuns că până acum privind emisiunile tv, copii din ziua de azi învăţau că dacă eşti cioban, îi tratezi pe toţi de sus, înjuri ziariştii (nu e mai puţin adevărat că unii cer insistent să fie înjuraţi) acum învaţă că dacă faci toate astea, şi mai şi faci puşcărie, devii idolul televiziunilor şi al ţării. Şi ca să fie circul şi mai mare, toţi arată cu degetul spre Băsescu, făcând din Becali, victima tiranului. Mie mi se pare că lumea se uită într-o direcţie greşită.

2. Înainte de Becali, am avut