Comunitatea evreiască din Cluj-Napoca a comemorat, ieri, 69 de ani de la "ghetoizarea" miilor de oameni deportaţi în lagărele naziste. Cu trenurile morţii au plecat către lagărele din Auschwitz-Birkenau, în doar două săptămâni din vara lui 1944, peste 17.000 de evrei din Cluj-Napoca, Dej, Gherla şi Huedin.
"Ştii cum miroase un porc pârlit?... Atunci îţi poţi da seama ce miros era la Auschwitz când incinerau între 8 şi 10.000 de cadavre zilnic. E ca şi cum din toată populaţia Clujului n-ar mai rămâne nimeni, în două săptămâni", sfâşie curiozitatea, în timp ce priveşte către uşa larg deschisă a Templul Memorial al Deportaţilor de pe strada Horea, Vasile Nussbaum, unul din cei şase supravieţuitori ai Holocaustului din Cluj-Napoca.
E duminică, puţin după prânz. E a treia zi în care Oraşul Comoară pulsează a la Transilvania, pentru a 12-a ediţie consecutiv a TIFF. Dar e şi ziua în care Comunitatea Evreiască din Cluj îşi comemorează cei 17.000 de martiri. Profesorul universitar Nussbaum împarte viaţa în funcţie de comemorări. Avea 15 ani când a ajuns în lagăr, de mână cu fratele său de 13 ani şi face parte din cea mai tânără generaţie care a scăpat cu viaţă. Refuză categoric să-şi mai amintească ce s-a întâmplat şi, la cei 84 de ani pe care-i duce demn, cu un discurs cursiv, arată că Holocaustul ne aparţine tuturor. "Holocaustul e un simbol care ne aparţine fiecăruia dintre noi. Nu e vorba doar despre evrei. Lumea trebuie să ştie ce s-a petrecut, ca să nu se mai repete atrocităţile. Ar putea să mă cheme în Biserica Ortodoxă sau la Catedrala Catolică să le vorbesc oamenilor despre ceea ce s-a întâmplat. Nu vreau să-mi spun povestea, pentru că nu am nevoie de milă. Am nevoie ca oamenii să înţeleagă ce se poate întâmpla sub un regim dictatorial", explică Vasile Nussbaum, după un discurs susţinut cu ocazia Zilei Comemorării Holocaustului de la Cluj, în fa
