Chestiunea recunoaşterii Kosovo a fost discutată astăzi pentru prima data la Comisiile de politică externă din Parlamentul României unde au participat ca invitaţi primul ministru şi şeful diplomaţiei de la Bucureşti.
Romania a avut de la declararea independentei Kosovo, in februarie 2008 si pina acum o pozitie transanta, reluata de mai multe ori de presedintele Traian Basescu in discursurile sale si asociata de fiecare data cu ideea de integritate teritoriala a Romaniei. O analogie care sugera ca apartenenta Transilvaniei de Romania ar putea fi pusa in discutie odata cu „precedententul” Kosovo. In acelasi timp ideea s-a extins asupra Republicii Moldova, unde Transnistrai ar putea la rindul ei sa aiba parte de un precedent similar, desi pentru independent Kosovo au militat toate marile puteri euro-atlantice, ceea ce nu s-ar intimpla in cazul Transnistrei, sau prin absurd in cel al Transilvaniei. Cinci state europene, Cipru, Grecia, Slovacia, Spania si Romania nu au recunoscut nici pina astazi independent Kosovo, desi Belgradul si Pristina se afla intr-un proces de reconciliere istorica.
Romania a fost mereu de partea Belgradului in aceasta ecuatie cu adinci radacini istorice in care Kosovo a fost vazut ca un Ierusalim sirbesc, iar presedintele Traian Basescu a dat nenumarate garantii Serbiei ca nu va recunoaste aceasta provincie in care se vorbeste in proportie de 90 la suta limba albaneza. Lucrurile se schimba, insa, pe masura ce Belgradul se apropie de Uniunea Europeana si este obligat sa aiba nu doar relatii amicale cu vecinii, ci si tratate bilaterale de buna intelegere. Nu e simplu nici pentru kosovari, nici pentru sirbi, mai ales ca din 2008, Constitutia Serbiei mentioneaza ca regiunea Kosovo este pamint sirbesc si ca atare diplomatii de la Belgrad trebuie sa puna la lucru o serie de artificii lingvistice pentru a demonstra comunitatii intern
