Delia Filimon ocupă de câteva luni funcţia de director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Dolj, însă activează de două decenii în cadrul instituţiei. Ea îşi doreşte să readucă această instituţie în atenţia agricultorilor obişnuiţi, care să vină cu încredere şi să ceară sfaturi specialiştilor Direcţiei Agricole, după cum a menţionat într-un interviu acordat Gazetei de Sud.

GdS: Cu un deceniu în urmă, Direcţia Agricolă şi-a atins, probabil, apogeul activităţii. Zeci de oameni îi contactau zilnic pe specialiştii acestei instituţii, în căutare de sfaturi şi soluţii. Acum, Direcţia Agricolă pare să fi intrat într-un con de umbră. Nu mai sunt angajaţii instituţiei atât de activi?

Delia Filimon: Cum să nu! Chiar dacă ne confruntăm cu o acută lipsă de personal, pentru că am avea nevoie de mult mai mulţi oameni, angajaţii noştri sunt implicaţi în foarte multe acţiuni. Ei merg în vamă, merg în pieţe, în angrouri, în magazine. Un nuc, spre exemplu, dacă se taie, nu se poate face asta fără o certificare din partea noastră. Controlăm şi dispunem retragerea legumelor şi fructelor care nu respectă cerinţele minime, dăm foarte multe amenzi. Chiar dacă avem puţini oameni, Doljul este pe locul I în ţară ca activitate. Iar în ultima vreme am avut rezultate foarte bune în programul de reconversie a suprafeţelor de viţă-de-vie.

GdS: În ce a constat această reconversie la vie?

D.F.: În esenţă, e vorba de suprafeţe de teren pe care fie s-au înfiinţat, fie s-au replantat soiuri nobile de viţă-de-vie, cu sprijin financiar de la Uniunea Europeană. Această reconversie la vie şi vin a mers foarte bine. Sunt convinsă însă că mult mai mulţi proprietari de terenuri - fie că e vorba de persoane fizice sau de societăţi comerciale - ar fi vrut să facă aşa ceva, dar din lipsa informaţiilor şi a banilor nu au accesat aceste fonduri, pentru că finanţarea pentru recon