Întrebare: În noianul declaraţiilor politice, câtă relevanţă au consecinţele economice?

Răspuns: Programele electorale ar trebui să reprezinte propuneri de soluţii la problemele cu care se confruntă cei pe care-i reprezinţi. În prezent, multă populaţie se confruntă cu probleme majore de ordin existenţial, deci componenta economică este vitală.

Î.: Întrucât deseori invocăm aspectul dirijist al Uniunii Europene, care ar fi problema majoră care este fluturată în faţa ochilor noştri?

R.: Obsesia Uniunii Europene este încadrarea deficitului bugetar a unei ţări sub 3 % din produsul intern brut al acesteia.

Î.: Ce relevanţă are o abordare atât de drastică?

R.: Cei care promovează aceste pretenţii sunt adepţii teoriei dezvoltării sustenabile a unei ţări.

Î.: Construcţia bugetară reprezintă filosofia economică a unei guvernări şi se bazează, în mare măsură, pe previziuni.

R.: Previziunile în domeniul economic se aseamănă cu prognozele meteo. Sunt necesare, însă nu totdeauna se potrivesc cu realitatea.

Î.: În atâţia ani de experienţe se pot trage nişte concluzii?

R.: Este deja de notorietate faptul că previziunile făcute la întocmirea bugetelor nu prea s-au potrivit cu finalul exerciţiului bugetar. În general erau optimiste şi permiteau cheltuieli suplimentare care pe urmă nu mai puteau fi susţinute. Exemplul cel mai edificator: este aşa de mult comentată dispoziţia actualului Ministru al bugetului, prin care se solicită stingerea arieratelor înainte de efectuarea unor cheltuieli în anul 2013. Acest principiu a fost solicitat şi de către creditorii noştri, nu pentru grija cea mare pe care o au faţă de noi, ci datorită grijii faţă de ei, ca să nu mai justificăm imposibilitatea returnării la termen a unor credite angajate.

Î.: Cum se nasc aceste arierate, cu deosebire în administraţia