Încă o dată constat că politicienii noştri se află într-o campanie electorală continuă. Orice eveniment public este transformat în tribună electorală. Unii, cred, nici nu pot vorbi altfel decât de la tribună. M-am convins sâmbătă, urmărind festivităţile organizate cu ocazia Zilei Internaţionale a Copiilor.

Partidele, toate, s-au întrecut la organizarea de evenimente dedicate celor mici, iar consilierii de imagine au lucrat ca albinuţele în zi de odihnă, bombardându-ne cu tot felul de comunicate. Miza, se pare, nu au fost copiii, ci părinţii lor, care vor fi chemaţi peste un an la urne.

Aproape de lumea copiiilor fericiţi se află o altă lume – cea a copiilor invizibili, de care politicienii nu-şi prea amintesc. Pentru că aceşti micuţi nu le pot aduce voturi. Ziua Copiilor pentru cei micuţii invizibili a fost una ca toate celelalte 364 de zile din an. În faţa Primăriei Chişinău, aceşti copii au ieşit la muncă – la cerşit, aşa cum o fac în fiecare zi. Şi nimeni nu i-a observat, aşa cum nu-i observă nici în zilele când ei stau cu mâna întinsă, în loc să fie la şcoală. Şi asta se întâmplă în plin centrul Capitalei, sub ochii autorităţilor. Şi nu de azi sau de ieri, ci de ani buni.

Colegii mei de la Centrul de Investigaţii Jurnalistice au arătat într-o anchetă realizată recent cum poliţiştii trec pe alături fără să-i observe pe micii cerşetori, iar la întrebarea de ce nu reacţionează răspund că „nu e zona lor“. Chiar aşa. De ce să reacţioneze când unor copii li se încalcă drepturile? Lor nu le pasă că aceşti copii sunt absorbiţi de o reţea criminală: maturii îi aduc dimineaţa, îi plaseată în locuri speciale, vizibile pentru trecători, îi supravheghează toată ziua, iar seara îi iau de acolo şi le iau banii.

Nu au reacţionat la ancheta noastră nici oficialii Primăriei Chişinău şi nici alte autorităţi plătite din bani publici să asigure dr