După aproape zece ani de zile, s-a lămurit treaba cu autostrada Transilvania, respectiv nu se mai face nimic. Guvernul Năstase a semnat cu americanii de la Bechtel, în 2003, un contract de 2,2 miliarde de euro. De banii ăştia s-a ales praful. Cică au fost finalizaţi 52 de kilometri de autostradă, numai că segmentul ăsta de drum nu are cap şi n-are coadă, unde mai pui că trebuiau finalizaţi, până în 2011, 415 kilometri de autostradă.

Numai pentru contractul semnat cu Bechtel, Năstase şi Miron Mitrea ar trebui să stea la răcoare, măcar până se termină de construit autostrada, pentru că respectivul contract a fost făcut în aşa fel încât doar americanii să câştige şi statul român să iasă în pagubă. De ce a fost semnat contractul în respectiva formulă nu e prea greu de ghicit. Cineva a luat o căruţă de bani şi spun căruţă pentru că pe traiectul a ceea ce trebuia să fie o autostradă numită Transilvania numai cu căruţa se poate circula la ora asta.

Prin 2005, contractul cu Bechtel a ajuns la valoarea de 8,7 miliarde de euro şi pentru creşterea asta absolut absurdă nu e nimeni vinovat. Din nou. Anca Boagiu a reuşit marea performanţă de a nu mai face nimic pentru a rezolva problema cu Bechtel; nici nu a găsit o soluţie pentru ca lucrările să continue, nici nu a reziliat contractul cu americanii ăia şmecheri. A reuşit totuşi ceva: să mai crească datoria statului român pentru Bechtel cu vreo cincizeci de milioane de euro, bani care au fost deja vărsaţi în jeburile americăneşti în luna aprilie. Mai trebuie ca americanii să încaseze 37,2 milioane de euro şi gata, de ăştia am scăpat.

Ce urmează e mai interesant. Cam tot ce-au scurmat americanii se duce dracului, că mai bate vântul, mai dă cu ploaie de sus şi cu ăia 52 de kilometri finalizaţi n-am făcut nimic. E ca şi cum te-ai plimba cu barca pe un lac montan şi ai vrea să ajungi în Caraibe. Acuma încep