Veneţia – fără doar şi poate unul dintre cele mai spectaculoase oraşe ale lumii, care, deşi nu are decât 60.000 de locuitori, adăposteşte anual 20 de milioane de turişti – a intrat de câteva zile în febra celei mai importante sărbători ale artei mondiale. Bienala de la Veneţia, care şi-a deschis porţile marelui public pe 1 iunie şi va dura până pe 24 noiembrie, găzduieşte anul acesta zeci de mii de lucrări şi mii de artişti veniţi din cele patru zări ale planetei.
În ciuda faptului că televiziunile anunţaseră ploi sâcâitoare şi vreme rece, Doamne-Doamne, fiind un creator El însuşi, s-a dovedit un susţinător al artei; aşa se face că umbrelele şi mantalele de ploaie nu prea şi-au avut rostul la tăierea panglicii. Nu mai puţin de 5.600 de jurnalişti acreditaţi şi cam tot atâţia curatori şi colecţionari de artă au avut acces înaintea publicului în pavilioanele expoziţiei. Buluceală şi nebunie peste tot, dar nimeni nu părea deranjat de asta. Schimbau cu toţii zâmbete amabile şi mici comentarii pe teme de artă.
În grădinile care găzduiesc pavilioanele naţionale, numite, prin urmare, ”Giardini”, oriunde prindeau un petec liber de iarbă şi de soare, stăteau aşezaţi grămadă oameni veseli, îmbrăcaţi care de care mai colorat şi mai ”uşchit”, citeau programul, studiau oferta Bienalei şi-şi pregăteau traseul, lucru dificil de realizat dat fiind faptul că nici o lună nu i-ar fi de-ajuns unui vizitator pentru a parcurge pe îndelete toate spaţiile în care se desfăşoară evenimentele Bienalei. Se formaseră deja cozi serioase la pavilionul Rusiei (mulţi milionari iubitori de artă vorbitori de limba rusă s-au perindat de-a lungul timpului pe la Bienală; la ediţia precedentă iahtul lui Abramovici a blocat până şi circulaţia pe Canal Grande) şi la cele ale Franţei, Germaniei, Marii Britanii şi Statelor Unite.
Nebunii frumoşi ai lui Massimiliano Gioni
Demiurgul de
