Reorganizarea administrativ-teritorială a României nu va aduce automat o absorbţie mai mare a fondurilor europene, consideră preşedintele Institutului pentru Regiunile Europei, Franz Schausberger, într-un editorial din cotidianul austriac Wiener Zeitung, intitulat “Ploaia caldă a banilor europeni nu vine de la sine”. “Efectele pozitive ale iniţiativelor lăudabile pot fi afectate de imixtiunile politice. Asta pare să fie şi situaţia din România, unde Guvernul doreşte o reorganizare a ţării pe regiuni, în scopul de a descentraliza puterea. Până în toamna acestui an, Guvernul vrea o reformă temeinică a statului prin formarea a opt regiuni, în speranţa că astfel va putea absorbi mai mult din fondurile structurale europene prevăzute pentru perioada 2014-2020. Cu o rată de absorbţie de doar 13%, România ocupă ultimul loc la acest capitol în Uniunea Europeana”, notează Schausberger.

Condiile unei reforme de succes

El enumără condiţiile ca România să urce în clasamentul absorbţiei fondurilor europene. “Noua structură care ar trebui să ducă la intensificarea absorbţiei fondurilor europene din următoarea perioadă presupune ca, pe lângă guvernul central, judeţelor şi comunelor li s-ar adăuga un nou nivel administrativ al regiunilor. Administraţia Prefectului, acest gardian şi braţ lung al guvernului central în teritoriu, ar rămâne pe poziţii. Pe baza presiunii timpului şi a disensiunilor politice nimeni nu are curajul să pună în aplicare o reformă constituţională reală. Trebuie să fie clar pentru toată lumea că simpla formare a regiunilor nu va aduce o creştere a absorbţiei fondurilor europene, chiar dacă acestea vor primi competenţele necesare. Pentru a pregăti proiectele câştigătoare este nevoie în primul rând de: un mai bun know-how al administraţiilor locale şi regionale, o implicare de la început a regiunilor şi comunelor în administrarea fondurilor struct