Încasarea taxei pe valoarea adăugată din tranzacţiile cu cereale şi alte mărfuri agricole se va face la sfârşitul ciclului comercial, şi nu pe parcursul acestuia, până anul viitor, la 31 mai.

Sistemul de taxare inversă, care anulează practicile firmelor-fantomă de a-şi însuşi rambursări necuvenite de TVA, ar fi trebuit să se oprească la 31 mai 2013, însă acest termen a fost prelungit până la 31 mai 2014.

România risca, prin oprirea acestui sistem, nu doar o revenire în forţă a evaziunii fiscale în domeniul cerealelor, ci şi un „import de evaziune“, având în vedere că taxarea inversă se va aplica, din iulie, şi în Ungaria şi Bulgaria.

Însă Ministerul Finanţelor a obţinut la limită o nouă amânare, astfel că la sfârşitul săptămânii trecute a apărut în „Monitorul Oficial“ şi normativul prin care termenul 31 mai 2013 a fost prelungit până în 2014.

„Fantomele“ rămân fără obiectul muncii

În lipsa acestui sistem de taxare inversă, TVA se plătea în fiecare etapă a ciclului comercial, de la cultivatorul de cereale la brutărie, practică prin care se ajungea inclusiv la scumpirea alimentelor. Încasarea TVA pe fiecare verigă a lanţului comercial lăsa destul loc pentru firmele-fantomă, care tranzacţionau doar pe hârtie cereale şi obţineau venituri din deducerile sau rambursările aferente respectivelor tranzacţii fictive.

Din 2011, când a fost introdusă taxarea inversă, astfel de practici nu-şi mai au rostul, pentru că intermediarii nu mai „lucrează“ cu TVA.

Plantele care vor intra sub incidenţa acestui normativ sunt grâul dur, alacul destinat însămânţării, grâul comun destinat însămânţării, alt alac şi grâu comun, nedestinate însămânţării, secara, orzul, porumbul, boabele de soia, seminţele de rapiţă sau rapiţa sălbatică, seminţele de floarea-soarelui şi sfecla de zahăr.

Cum funcţionează taxarea inversă

@N