Readucerea în discuţia publică, prin iniţiativa guvernului, a temei exploatării aurului de la Roşia Montană nu este binevenită sau rău venită.

Readucerea în discuţia publică, prin iniţiativa guvernului, a temei exploatării aurului de la Roşia Montană nu este binevenită sau rău venită. E necesar ca tema să fie lămurită şi finalizată cu da sau nu. Fiind implicat în viaţa mea de inginer-cercetător în proiecte industriale de minerit şi protecţia mediului m-am exprimat de câteva ori şi cu privire la Roşia Montană.

Înainte de orice trebuie reamintit un fapt clar şi de mare însemnătate: nu există industrie fără deşeuri (reziduri) şi nu există reciclare a deşeurilor fără costuri. O contribuţie ştiinţifică decisivă pentru înţelegerea legăturii dintre procesul economic şi mediul înconjurător aparţine lui Nicolae Georgescu Roegen, probabil cea mai mare inteligenţă românească a ştiinţei universale. În lucrarea sa „The Economic Process and the Entropy Law” el demonstra câteva realităţi fundamentale. Energia liberă la care omenirea are acces vine din două surse: (1) depozitele minerale ale pământului şi (2) fluxul de radiaţie solară interceptat de Pământ. Noi nu avem vreun control practic asupra radiaţiei solare însă în mod necesar trebuie să ne concentrăm atenţia asupra modalităţilor prin care putem utiliza în mai mare măsură radiaţia solară.

Apărarea - în realitate - a mediului trebuie să fie centrată asupra ritmului de epuizare, la nivel naţional şi global, a resurselor naturale şi asupra ritmului de poluare a mediului ce rezultă din exploatarea acestora.

În contextul crizei economice şi a situaţiei deprimante a locurilor de muncă şi pieţelor, apar inevitabil încercări de a valorifica unele resurse mai vechi sau altele neexploatate încă. Astfel s-a dezvoltat masiv energia eoliană, combustibilii din biomasă şi gazul de şist. Totodată a devenit nece