Expoziţia de cadavre umane deschisă la Muzeul Antipa până la sfârşitul lunii iunie, care a atras din martie peste 27.000 de români, este văzută de profesori şi academicieni ca o depăşire a tabuurilor legate de corpul uman şi o satisfacere a nevoii de senzaţii specifice omului postmodern.
Din 22 martie 2013, când a fost deschisă publicului, expoziţia „The Human Body“ de la Muzeul Antipa din Capitală a fost vizitată de zeci de mii de români, peste 6.000 dintre ei elevi cu vârstele între 7 şi 18 ani, susţin organizatorii. A născut însă şi multe controverse, aşa cum s-a întâmplat şi la nivel internaţional.
Lăsând la o parte religia şi filosofia, antropologi, sociologi, biologi şi anatomişti au analizat ieri implicaţiile expoziţiei în societatea românească, o societate „de hiperconsum“ orientată mai mult către corp decât către suflet, stabilindu-i în final cel puţin utilitatea didactică.
Aspectul educaţional a fost ridicat chiar de către reprezentanţii muzeului, care au recunoscut că au avut nevoie de opt luni pentru a accepta să expună cadavrele umane, dar şi de biologi.
Decizia dificilă pentru „Antipa“
„Am avut emoţii privind aducerea expoziţiei în România, pentru că ştiam de controversa din jurul ei, dar tocmai asta i-a determinat pe oameni să vină s-o viziteze. Consider că este utilă copiilor de clasa a VI-a şi a VII-a şi celor care vor să aibă o altfel de reprezentare a trupului lor cât sunt în viaţă, un fel de educaţie pentru sănătate“, a explicat Aurora Stănescu, PR la „Antipa“, în cadrul mesei rotunde „Des-coperind corpul uman: expunerea corpului în spaţiul public. Expoziţia
Aceasta a ţinut să reamintească faptul că nu au găsit niciun fel de dovadă „care să afirme cu certitudine că aceste trupuri ar fi condamnaţi chine
