Bancherii au trecut de la frenezia creditării din perioada de boom la îngheţarea aproape completă a finanţărilor în ultimii patru ani şi jumătate, soldul creditelor stagnând în criză la echivalentul a 51 mld. euro în condiţiile în care toate încercările de reluare a vânzărilor de împrumuturi, în special pe retail, s-au soldat cu eşecuri.
Creditul ipotecar este una dintre puţinele componente ale creditării care au crescut în perioada de criză, evoluţie susţinută însă exclusiv de garanţiile acordate de stat prin programul „Prima casă”. Practic, băncile au evitat să-şi asume riscuri prea mari în economie şi au preferat să finanţeze statul prin cumpărarea de obligaţiuni şi certificate de trezorerie.
Băncile au început totuşi să alerge după clienţi în ultima perioadă, dar continuă să selecteze destul de strict potenţialii debitori, în condiţiile în care subţierea bilanţurilor pe anumite segmente s-a reflectat inclusiv în nivelul veniturilor din dobânzi şi comisioane. Cererea de credite rămâne însă la minime record, în condiţiile în care dobânzile rămân mari.
Cererea de credite de valori mari a scăzut la minimul ultimilor opt ani la începutul anului, când bancherii au solicitat lunar la Centrala Riscului de Credit (CRC) între 70.000 şi 80.000 de rapoarte pentru a afla informaţii despre clienţii potenţiali. Un număr atât de redus de interogări nu a mai fost înregistrat din vara anului 2004, adică înainte de explozia creditului pe piaţa locală. Creditele acordate de bănci populaţiei şi companiilor au scăzut cu 2% în aprilie, la 220 miliarde de lei (51 mld. euro), pentru că bancherii nu mai reuşesc să găsească nici clienţi persoane fizice, nici firme cărora să le vândă împrumuturi, arată datele BNR. Creditul privat s-a diminuat cu două procente şi comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Aprilie a fost a cincea lună consecutivă în care
