După euforia finalei, Ploieştiul îşi cinsteşte eroii şi-şi filtrează liderii. Florian Walter va fi doar sponsor, iar la timonă se va afla tandemul Capră-Crângu. Pe primul nu-l cunosc, pe al doilea l-am întâlnit o singură dată, într-o ipostază onorantă pentru el, când încerca să salveze din mâinile jandarmilor nişte suporteri înşfăcaţi aiurea, pentru o vină care nu exista.

Fac abstracţie de biografiile romanţate ale celor doi, plecând de la premisa că niciun om care a ajuns astăzi să aibă bani la patruzeci şi ceva de ani n-a cântat în corul bisericii la douăzeci. Dan Capră şi Andi Crângu s-au descurcat cum au putut şi probabil că astăzi realizează ce generoasă a fost viaţa cu ei fixându-i la cârma unei echipe cu asemenea capital de simpatie.

Luni, dl. Capră şi-a început cariera publică de om de fotbal printr-o frază memorabilă rostită la sport.ro. Spunea noul lider ploieştean că pentru Bokila doreşte trei milioane de euro. Dacă într-adevăr va lua această sumă, atunci înseamnă că Petrolul dă tun după tun, şi după cele trei milioane de la autorităţile locale mai ia încă trei pe atacantul pe care n-a plătit nici măcar a zecea parte din această sumă.

Dacă însă nu va lua atât, iar dl Capră a vehiculat suma doar pentru a-i face să se grăbească pe potenţialii cumpărători care oferă în jur de un milion şi un pic, înseamnă că vânzătorul a greşit domeniul. Spre deosebire de alte activităţi practicate de domnia sa în decursul vieţii, fotbalul e o chestiune ale cărei repere financiare sunt destul de clare. Aici nu prea merge cu supralicitarea, peisajul e plin de specialişti care, când aud de astfel de preţuri, întâi verifică dacă au auzit bine, iar apoi încep să zâmbească. Povestea asta cu trei milioane pe Bokila e la stadiul de zâmbete, dar în curând riscă să ne facă să ne prăpădim de râs.

După euforia finalei, Ploieştiul îşi cinsteşte eroii ş