Anunţul Columbiei, la sfârşitul săptămânii, potrivit căruia se pregăteşte să semneze un acord de cooperare cu NATO în vederea unei aderări la blocul militar, a provocat reacţii dure de opoziţie din partea mai multor lideri latino-americani de stânga.

"NATO va semna în iunie un acord cu Guvernul columbian (...) în vederea începerii unui proces de apropiere cu această organizaţie", a anunţat sâmbătă, la Bogota, preşedintele columbian Juan Manuel Santos, în cursul unei ceremonii militare.

În prezent, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord cuprinde 28 de state occidentale din emisfera nordică.

În opinia lui Santos (centru-dreapta), armata columbiană se poate remarca la nivel internaţional în cazul în care Guvernul va semna un acord de pace cu gherila Forţelor Armate Revoluţionare din Columbia (FARC, marxiste).

Negocieri între cea mai veche mişcare de gherilă din America Latină şi Guvernul columbian sunt în curs în Cuba, din noiembrie.

Dorinţa Columbiei, un partener privilegiat la Statelor Unite în regiune, de a se apropia de organizaţia atlantistă a fost percepută, însă, ca "o provocare" de către alte ţări latino-americane, ca de exemplu Bolivia.

"Această cerere de a face parte din NATO este o ameninţare la adresa continentului nostru (...), este o agresiune, o provocare, o conspiraţie împotriva Guvernelor antiimperialiste (din) Venezuela, Nicaragua, Ecuador şi Bolivia", a declarat luni preşedintele bolivian Evo Morales, într-o vizită în nordul ţării.

"Oare cum este posibil ca Bogota să ceară să facă parte din NATO? De ce? Pentru ca să agreseze America Latină, să supună America Latină, pentru ca NATO să ne invadeze, cum a invadat Europa, Africa?", a continuat el.

În opinia sa, "NATO a devenit un instrument de intervenţie în lumea întreagă (...) cu scopul de a aduna resurse naturale".

Din acest motiv, el a ce