TRANZACŢIILE TRANZIŢIEI Violul morar
Pe vremea dictaturii, sexul şi tot ceea ce ţinea de el era un subiect tabu pentru mass media. Idealul moral al societăţii fiind familia stabilă (divorţul era, cum bine ştiţi, un izvor de multe necazuri pentru cei cu funcţii de mai mică sau de mai mare răspundere) relaţia sexuală era acceptată ca o chestiune productivă, menită să consolideze indicele de natalitate.
Printre primele lucruri de care ne-am debarasat, cu hotărâre, după Revoluţie a fost şi această pudoare de sorginte totalitară. Cu o repeziciune demnă de cauze mai bune, paginile anumitor publicaţii au început să debordeze de imagini cu atât mai explicite, cu cât calitatea grafică a tiparniţelor noastre lasă mai mult de dorit. N-au întârziat să apară „creaţiile“ literare, anumite reviste oarecum specializate devenind autentice îndrumare pentru ignorantul cititor ce nu cunoştea decât formulele biblice ale procreării.
Nu deţin date care să pună într-o relaţie directă această supralicitare publică a sexualismului şi escaladarea infracţionalităţii de gen violuri sălbatice, agresiuni către persoane de acelaşi sex, perversiuni, acte de sadism. Cert este că toate acestea şi-au găsit un teren propice de exprimare, în datinile ziarului „Evenimentul zilei“, pe principiul obiectiv al „corectei informări a opiniei publice". Descrierea de-a dreptul tehnicistă a acestor întâmplări face, desigur, deliciul unei întregi categorii deviaţioniste ale cărei porniri sunt întreţinute în acest fel. Socoteala editorului este foarte clară: dincolo de acestea, în fiecare individ zace un fond de curiozitate - nu neapărat maladivă - a cărei satisfacere dintr-o publicaţie aparent onorabilă nu prezintă riscurile jenante ale frecventării „literaturii“ de gen. Tirajul şi audienţa câştigate; pe astfel de baze au condus, inevitabil, la un soi de narcisism reflectat în frecvenţa cu care "Even