Seful Oficiului elen pentru statistici, Andreas Gioriou, face obiectul unei anchete pentru ca ar fi umflat cifrele deficitului public cu scopul de oferi un plus de legitimitate cererii de ajutor international formulata de Atena. Executivul european asigura ca nu are nici un dubiu privind credibilitatea statisticilor.
Statisticile Greciei revin in actualitate si trezeste ingrijorare la Bruxelles. Intrebat in legatura cu ancheta deschisa de justitia elena pe aceasta tema, comisarul european al fiscalitatii, italianul Algirdas Semeta, declara ca are totala incredere in cifrele furnizate de Oficiul pentru statistici al Greciei incepand din 2009.
Considerabil subevaluate in vremurile cand Atena dorea sa intre in zona euro, aceste statistici sunt, acum, suspectate ca, din contra, ar fi umflate pentru a convinge UE ca statul elen are nevoie urgenta de asistenta financiara internationala. Totul a pornit de la o plangere depusa de un angajat concediat al agentiei Elstat impotriva lui Andreas Gioriou, acuzat ca a anuntat un deficit bugetar pe 2009 de 15,4%, in conditiile in care guvernul premierului Papandreou evocase anterior un deficit echivalent a 13,4% din PIB.
Grecia are o lunga experienta in cosmetizarea cifrelor. In 1998, Atena a prezentat un deficit public de 4% din PIB pentru 2007, departe de criteriile impuse prin tratatul de la Maastricht. Intr-un an, deficitul a fost adus la 2,4%, iar datoria care a culminat la 112,3% din PIB in 1996, a coborat la 106,3% in 1998. Satisfacuti, liderii europeni au concluzionat ca Atena este apta pentru integrarea in zona euro, unde a fost admisa la 1 ianuarie 2001.
Scandalul izbucneste in 2004 : Eurostat anunta ca Atena a trucat cifrele sale si ca, in 1998, deficitul a fost, in realitate, de 4,3%, iar datoria de 112,4%. Statisticile elene sunt puse sub supraveghere inclusiv in mai 2010, Eurostat lansand