Piaţa Parteneriatelor Public-Privat (PPP) a fost anul trecut în scădere faţă de 2011, cu 35% ca valoare şi cu 21% ca număr, arată date ale Centrului European de Extertiză în PPP, menţionate ieri de avocaţii de la Grigorescu Ştefănică, în cadrul unei mese rotunde dedicate acestor parteneriate.
Potrivit lor, valoarea proiectelor, fiecare de peste 10 milioane de euro, s-a cifrat la 11,7 miliarde de euro, cea mai mare parte fiind semnate în Anglia şi Franţa, în domenii precum transporturi, educaţie, siguranţă publică etc.
Maximul pieţei acestor proiecte a fost atins în 2007 când valoarea lor a fost de aproape 30 de miliarde de euro.
Raportat la acest cifre, ambiţiile Guvernului României par nerealiste, fără o legislaţie adecvată în domeniu şi fără a fi pus până acum în practică vreun astfel de proiect la nivel naţional.
”Autostrăzile Bucureşti-Braşov şi Piteşti-Craiova, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, centrala de la Tarniţa, podul Măcin şi canalul Siret-Bărăgan sunt doar câteva dintre proiectele incluse pe o listă de priorităţi pentru care guvernul va căuta finanţare în parteneriat public-privat (....)Am vorbit cu domnul Şova (ministrul pentru proiectele de infrastructură-n.r) şi i-am spus: până la sfârşitul lunii februarie vii cu cele 10 proiecte prioritare. Le avem pe listă. Este lista mea", a precizat la începutul anului Victor Ponta. Calculele ziarului România Liberă arată că valoarea acestora atinge 16 miliarde de euro, cu mult peste valoarea tuturor proiectelor a căror închidere financiară a avut loc anul trecut în Europa.
Ce lipseşte?
Potrivit avocaţilor de la Grigorescu Ştefănică, sub prevederile actualei legi a PPP, anume 178/2010, nu se poate încheia niciun contract deoarece aceasta are mai multe puncte slabe. Legea permite entităţii de stat să intre în parteneriat doar cu aport în natură, compania de proiect poate fi doar
