O lege aberantă, aprobată pe motiv că astfel s-ar respecta o normă europeană, provoacă haos în comunele din judeţ, iar soluţiile găsite de edili sunt tipic româneşti. Standardele Uniunii Europene, valabile, însă, doar pe mediul urban, impun ca în acest an să se ajungă la 26 de metri pătraţi de verde pe cap de locuitor. În 2009, Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane a devenit Legea 313 privind administrarea spaţiilor verzi, dispărând sintagma „zone urbane”. Odată cu această schimbare a început nebunia, localităţile rurale fiind nevoite să respecte aceleaşi standarde ca şi oraşele. Deşi înconjurate de mii de hectare de păşune şi păduri, acestea au fost obligate să facă registre în care să treacă doar spaţiile verzi din intravilan şi s-o raporteze la o populaţie ireală, cea din 2002. Pentru a se apropia de ţinta fixată din birou, de la Bucureşti, primarii au profitat de o prevedere potrivit căreia un cimitir poate fi considerat spaţiu verde. Alţii au amenajat parcuri, pe care s-au cheltuit miliarde de lei în zone unde nu există apă, canalizare sau drumuri. Subiectul este tratat pe larg în ediţia tipărită a cotidianului „Monitorul de Botoşani”.
O lege aberantă, aprobată pe motiv că astfel s-ar respecta o normă europeană, provoacă haos în comunele din judeţ, iar soluţiile găsite de edili sunt tipic româneşti. Standardele Uniunii Europene, valabile, însă, doar pe mediul urban, impun ca în acest an să se ajungă la 26 de metri pătraţi de verde pe cap de locuitor. În 2009, Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane a devenit Legea 313 privind administrarea spaţiilor verzi, dispărând sintagma „zone urbane”. Odată cu această schimbare a început nebunia, localităţile rurale fiind nevoite să respecte aceleaşi standarde ca şi oraşele. Deşi înconjurate de mii de hectare de
