- Social - nr. 107 / 4 Iunie, 2013 Pe 28 mai 2013 se implinesc 80 de ani de la o puternica miscare antirevizionista care s-a manifestat in patru state care s-au desprins din clestii defunctului Imperiu austro-ungar. Alaturi de Romania, s-au manifestat Cehoslovacia, Polonia, Regatul SarboCroato-Slovenilor (care incepand din 1929 se va numi Iugoslavia). Manifestarile simultane ale acestora aveau rolul de a arata intregii lumi ca ele nu doresc sa revina in robia nimanui si vizata in mod direct era Ungaria, care dupa 1918 a cautat cu obstinatie revenirea la situatia privilegiata pe care a avut-o anterior. Pentru a intelege mai bine revizionismul, este necesar a fi adus la lumina in ce a constat si directiile pe care s-a actionat in vederea redobandirii statutului avut in timpul dualismului. Ca urmare a unirii Basarabiei, Bucovinei, Banatului si Transilvaniei cu Romania in anul 1918, pentru prima data in istoria granitelor statului aproape s-au suprapus peste cele etnice, devenind atfel un stat de marime medie in Europa. Pana la Tratatul de pace de la Trianon cu Ungaria (4 iunie 1920), guvernul de la Budapesta refuza sa recunoasca actul unirii Transilvaniei cu Romania. Acest refuz a fost manifestat prin atacul trupelor bolsevice la 16 aprilie 1919 asupra Armatei Romane care stationa in zona Muntilor Apuseni. Atacul a fost respins, si la 1 mai 1919, Armata Romana s-a oprit la granita prevazuta prin Conventia cu Antanta, semnata in august 1916. Guvernul de la Budapesta, insa, a reluat atacul la 20 iulie. De data aceasta, riposta Amatei Romane a fost energica si transanta, ocupand capitala Ungariei la 4 august, act ce a dus la caderea guvernului comunist, care in Ungaria se instaurase din 21 martie 1919. Istoricul Liviu Lazar, referindu-se la ideologia revizionismului ungar, a analizat in ce fel apelul la istorie si traditiile milenare au constituit sursa de inspiratie a ac