Munţii Făgăraşului au devenit de-a lungul timpului o veritabilă atracţie turistică. Traversaţi de cel mai spectaculos drum din lume (Transfăgărăşanul), în Munţii Făgăraş se află cel mai înalt vârf din România, Vârful Moldoveanu 2.544 de metri.

Despre originea numelui său există şi acum dispute. Unii istorici spun că numele vine de la căţeluşa Molda, după care a fost denumită şi regiunea Moldovei. Mai mulţi cercetători au respins însă această idée şi spun că numele vârfurilor din Masivul Făgăraş au fost date după poreclele ciobanilor, singurii care urcau pe munte acum mai bine de 80 de ani. Aşa se face că Vârful Moldoveanu a fost botezat după porecla ciobanului care avea în arendă acea porţiune de munte.

Şi numele masivului Făgăraş a născut controverse. Este cert să numele vine din maghiară. Unii istorici spun că vine de la cuvântul fogor, care înseamnă potârniche. În secolul al XVIII-lea circula o glumă cum să numele vine din expresia maghiară fa-garas care înseamnă ban din lemn. În acele vremuri muncitorii primeau nişte răvaşe din lemn pentru munca prestată la Cetatea Făgăraşului, pe care le schimbau apoi în bani. Oricare legend ar fi adevărată este clar forma românească a numelui este derivată din maghiară.

Masivul Făgăraş măsoară, de la este la vert, în linie dreaptă, aproximativ 70 de kilometru, iar de la nord la sud circa de 45 kilometri. Munţii Făgăraşului seamănă cu o imensă coloană vertebrală orientată de la est la vest având „coastele” (culmile) orientate către nord şi respectiv, sud. Culmile din partea nordică sunt cu mult mai scurte şi mai abrupte decât cele din partea sudică, care sunt foarte lungi şi domoale. Vârful Moldoveanu se vede cel mai bine din aer. Munţii Făgăraş au devenit cunoscuţi şi datorită luptărilor anticomunişti care s-au refugiat în masiv.

Muntele Tâmpa, un loc al legendelor

Originea numelui Tâmpa este încă