Ce mai e nou prin țară? Am parcurs 1.600 de km în patru zile (Iași-Tg. Neamț- Borsec-Tg. Mureș-Sighișoara-Sibiu-Sebeș-Transalpina-Rânca-Slătioara-Tg. Jiu-Motru-Tr. Severin-Orșova-Porțile de Fier-Orșova-Caransebeș-Hațeg-Deva-Orăștie-Blaj-Sovata-Bicaz-Piatra Neamț-Roman-Iași) și am numărat 61 de coșuri de fum înalte, industriale. Din 61, fumegau două. Unul la Halânga, în Severin, și altul pe lângă Orăștie. Cine știe, s-o fi nimerit să trec pe lângă celelalte în pauza de prânz, de aia nu ieșeau nici aburi, nici fum, doar ecoul unor vorbe-n dodii precum că industria României ar fi la pământ...
La o astfel de drumeție sigur că prima și cea mai puternică impresie ți-o lasă... drumurile. În Transilvania, starea șoselelor este de departe mai fericită decât aceea de pe meleagurile moldave, unde-s zone în care ani și ani trec, gropile se adâncesc și mai nimic nu se întâmplă. Se spune că din pricina licitațiilor, contestațiilor și proceselor răs-lungite. Peste munți n-or fi licitații? Merită întrebat. Singurul drum mizer în acest lung periplu l-am întâlnit – unde credeți? – la... Moldova Nouă, parcă pentru a-mi reaminti baștina! Și taman pe unde se circulă onorabil, tot pe acolo se construiesc și autostrăzile. Între Sibiu și Sebeș, pe o distanță de circa 40 de km, noua autostradă, în construcție, cu spectaculoase viaducte și ramblee, merge aproape paralel cu drumul onorabil, cu patru benzi (la fel între Deva și Orăștie), drept pentru care te-ntrebi de ce nu s-a lărgit și preschimbat în autostradă vechiul traseu, cu cheltuieli de zece ori mai mici. Explicația: se cuvin ocolite satele. Oare se va întâmpla ca-n America, unde au răposat cu zile așezările excluse de pe traiectul noilor autostrăzi? Cum-necum, mă tem că veșnicia românească, născută la sat, acolo o să și repauseze, în enclave izolate, uitate și ocolite.
Orășenii deceniilor viitoare n-or să mai știe cum a
