Acest organ are un rol important în imunitate, ajutând organismul să lupte cu infecţiile. Splina se poate mări din cauza diverselor infecţii cu virusuri sau bacterii ori din pricina unor boli mai grave, precum ciroza şi leucemia. Splina mărită se depistează prin ecografie abdominală.
Situată în partea stângă, imediat sub coaste, splina este implicată în diverse procese ale organismului. Splina filtrează sângele de elemente nedorite (microbi, paraziţi, bacterii), elimină globulele roşii îmbătrânite şi produce substanţele necesare corpului pentru a lupta cu diverse infecţii. Splina este un organ mic, are dimensiunea de 11 cm, greutatea sa variind între 50 şi 250 de grame. În mod normal, splina nu se simte la palpare. Atunci când ea ajunge şi depăşeşte greutatea de 400-500 de grame, vorbim despre splenomegalie, termen care defineşte creşterea în dimensiuni a acestui organ.
Ciroza, posibilă cauză
Există o serie de boli care duc la creşterea splinei. „Leucemiile, lupusul eritematos sistemic, poliartrita reumatoidă, ciroza hepatică de diferite etiologii (virale, toxice), tuberculoza, malaria, sifilisul, mononucleoza infecţioasă (boala sărutului), hepatita infecţioasă şi talasemia (boală ereditară care afectează capacitatea organismului de a produce hemoglobină) sunt câteva dintre cauzele măririi în volum a spinei”, afirmă Garofiţa Nicolae, medic primar medicină de familie la Clinica Garomed din Bucureşti. Mărirea splinei poate da o uşoară durere abdominală, care iradiază în umărul stâng, oboseală, ameţeli şi senzaţia de saţietate rapidă. La aceste simptome se adaugă cele specifice bolilor care au cauzat splenomegalia: frisoane şi febră în infecţii, paloare şi anemie în bolile de sânge, scădere în greutate în leucemie. Diagnosticul de splină mărită se pune în urma ecografiei abdominale. Nu există un tratament anume pentru splenomegalie, terapia bolii de
