Un colectiv internaţional de oceanologi a lansat miercuri un apel adresat guvernului australian pentru protejarea Marii Bariere de Corali, ameninţate de încălzirea climatică, deşeurile de dragare şi navigaţie, ultimele fiind puse îndeosebi pe seama industriei miniere.
Declaraţia comună, semnată de 150 de oameni de ştiinţă, a fost difuzată înaintea reuniunii anuale a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial al UNESCO, care va avea loc între 16 şi 27 iunie în Cambodgia. În cadrul acesteia urmează să se dezbată şi adăugarea Marii Bariere de Corali pe lista siturilor în pericol, scrie Agerpres.
.
Oceanologii îndeamnă guvernul australian "să păstreze valoarea universală" a Marii Bariere prin limitarea activităţii industriale în apropierea ei şi finanţarea unor proiecte de cercetare care să vizeze ecologia sitului. Ei arată că 50% din corali au dispărut într-un sfert de secol, pagubele fiind produse îndeosebi de o stea de mare care proliferează din cauza deversării în ocean de nutrienţi tereştri.
Semnatarii adaugă că sunt de vină marile şantiere din provincia Queensland (nord-est), deschise în cadrul dezvoltării miniere. Este prevăzută construirea a şase mari porturi de-a lungul Marii Bariere, care vor duce la apariţia a milioane de tone de sedimente poluate, provenite din dragare. Acestea vor fi deversate în apele din zona Barierei.
Biologul australian Hugh Possingham apreciază că aceste proiecte vor accelera deteriorarea Marii Bariere. "Astăzi ar trebui să facem invers", a declarat la postul TV ABC.
Australia este unul din marii producători de deşeuri poluante din cauza dependenţei de termocentrale şi a exportului de minereuri în Asia.
Înscrisă în Patrimoniul Mondial al UNESCO în 1981, Marea Barieră de Corali se întinde pe circa 345.000 km2, de-a lungul coastei australiene, constituind cel mai vast ansam
