Presa internaţională a acordat spaţii largi în ultimele zile mişcărilor de stradă din Turcia. Demonstraţiile s-au extins după intervenţia în forţă a poliţiei contra celor care protestau faţă de planurile de construire a unui nou mall în Piaţa Taksim.
După cum scrie Reuters, planurile imobiliare pentru Piaţa Taksim reprezintă "doar unul dintre proiectele guvernamentale gigantice, între care se regăsesc cel mai mare aeroport din lume, un pod de 3 miliarde de dolari peste Bosfor, precum şi un canal de 10 miliarde de dolari, care ar trans-forma jumătate din Istanbul într-o insulă".
Teoriile conspiraţiei încearcă se lege demonstraţiile populare de recenta finalizare a acordurilor de împrumut cu FMI, cauzele acestora fiind căutate în exterior. Dar sunt acestea veridice, în condiţiile în care Turcia are şase reprezentanţi la întâlnirea Bilderberg din acest an? Bineînţeles că Turcia ocupă, de asemenea, o poziţie foarte fragilă în contextul geopolitic global, mai ales în condiţiile instabilităţii accentuate din jurul Siriei şi Iranului.
Presa internaţională scrie că atitudinea tot mai dictatorială a premierului Recep Tayyip Erdogan ar fi principala cauză a manifestaţiilor care se extind în Turcia. Într-adevăr, accentele autoritare reprezintă un factor important (n.a. presa noas-tră a scris despre declaraţii ale protestatarilor, care apreciază că "nu mai există democraţie în Turcia"), dar nu trebuie să uităm contextul economic.
Evoluţia din ultimii ani a economiei Turciei a fost caracterizată, de multe ori, drept un miracol economic, mai ales pe fondul crizei financiare din Europa. Dar chiar avem de a face cu un miracol?
"Pe frontul economic, cel mai bun lucru care se poate spune este că guvernul a evitat greşelile mari. Creşterea este bazată pe un nivel nesustenabil al împrumuturilor externe şi nu a fost extraordinară, conform standardelor pentr
