Un steag secuiesc de mari dimensiuni a fost înălţat marţi după-amiază pe un catarg din centrul municipiului Sfântu Gheorghe, cu puţin timp înaintea unei adunări publice la care au participat circa 200 de membri ai comunităţii maghiare, în cadrul căreia s-au comemorat 93 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon.
Iniţiativa a aparţinut Partidului Civic Maghiar, care a solicitat autorizaţie de la Primărie pe termen nelimitat. Steagul are aproximativ doi metri lungime şi a fost amplasat la intrarea în Parcul central din Sfântu Gheorghe.
În ultimele două luni şi în alte localităţi din judeţul Covasna, printre care oraşele Baraolt şi Târgu Secuiesc, au fost arborate steaguri secuieşti pe catarge, după ce Prefectura a somat mai multe primării să le înlăture pe cele amplasate pe faţadele acestor instituţii.
Prefectul Dumitru Marinescu a explicat că, potrivit Legii 75 şi HG 1157 privind arborarea drapelului României, pe faţadele instituţiilor publice trebuie arborat în mod obligatoriu drapelul României, dar alături pot fi postate steagul Uniunii Europene, precum şi însemnele unităţilor administrativ-teritoriale adoptate legal. Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale. Legea nu interzice minorităţilor naţionale să-şi folosească simbolurile naţionale în spaţiile publice, însă numai cu prilejul manifestărilor specifice acestora.
Comentarii.
Un steag secuiesc de mari dimensiuni a fost înălţat marţi după-amiază pe un catarg din centrul municipiului Sfântu Gheorghe, cu puţin timp înaintea unei adunări publice la care au participat circa 200 de membri ai comunităţii maghiare, în cadrul căreia s-au comemorat 93 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon.
Iniţiativa a a
