Pentru că România nu a trimis către Bruxelles la timp o listă cu aditivii folosiţi în industria alimentară locală, micii româneşti riscă să nu mai poată fi produşi. Aşteptăm răspunsul Comisiei Europene pe o reţetă care nu corespunde 100% cu cea originală, făcută în 1920.
Orice fel de carne, bicarbonat de sodiu, carmin şi şase conservanţi. Aceasta este reţea mititeilor pe care producătorii români vor să-i prepare la nivel industrial. Au nevoie însă de acordul Comisiei Europene. Prima discuţie pe tema legalităţiii ingredientelor din mititei va avea loc mâine, 6 iunie.
Ingredientul numărul unu al grătarelor de succes din România, micul produs la nivel industrial, era să devină începând cu 1 iunie istorie, după ce un Regulament European (nr. 11292011) interzicea folosirea bicarbonatului de sodiu în produsele alimentare. Mai precis, conform Regulamentului “numai aditivii alimentari incluşi în lista Uniunii care figurează în anexa II la Regulamentul (CE) nr 1333/2008 pot fi introduşi pe piaţă şi utilizaţi în produsele alimentare în conformitate cu condiţiile de utilizare specificate în regulament”. Or bicarbonatul, un ingredient de bază în prepararea micilor, nu se află pe această listă.
Interdicţie pentru mai multe produse
De altfel, intrarea în vigoare a Regulamentului European ar putea afecta producţia tuturor alimentelor care au ca ingredient bicarbonatul de sodiu, dar şi carminul, care este un colorant des folosit în industria alimentară. Numai vânzările de mici, unul dintre cele mai căutate produse din carne proaspătă procesată din România, se cifrează la aproximativ 50 de milioane de euro anual.
ISTORIA. De unde vin problemele
Întreaga situaţie s-a creat pentru că Ministerul Sănătăţii nu a trimis la timp către Bruxelles o listă cu aditivii alimentari pe care producătorii locali doresc să îi folosească în producţia industrială. Lis
