Președinția rotativă a fost creată atunci când UE avea doar 6 membri și când fiecărei țări îi revenea odată la 3 ani. Azi, cu 28 de membri, fiecare țară preia președinția odată la 14 ani.
Lituania va prelua, pe 1iulie, președinția rotativă, de șase luni, a Uniunii Europene. De câte ori una din țările recent intrate în UE preia această președinție rotativă, curiozitatea este mare în legătură cu anticiparea performanțelor acesteia, mai ales dacă e vorba de o țară fostă comunistă, de dimensiuni mici, cum e Lituania.
Până acum, bilanțul a fost amestecat. Slovenia a fost prima țară fostă comunistă care a deținut vreme de șase luni președinția UE, în 2008, dar după aceea Cehia în 2009 a fost o mare dezamăgire, guvernul cazând în timp ce deținea președinția UE.
Au urmat Ungaria și Polonia, una după alta, în 2011, Lituania acum, iar în 2015 președinția UE îi va reveni pentru jumătate de an Letoniei. România e prevăzută abia în 2019.
Printre nenumăratele dosare pe care va trebui sa le administreze Lituania se numără cel al bugetului UE pentru perioada 2014-2020. Majoritatea dosarelor şi a propunerilor de modificări legislative ce ar trebui introduse vor trebui soluționate până la sfârșitul anului, pentru că anul următor, în luna mai, vor avea loc alegeri europene, iar parlamentului UE îi va rămâne puţină vreme pentru a adopta noua legislație.
Ca toate țările baltice, dar, la fel, ca și Polonia, Lituania este foarte interesată de evoluțiile din fostele republici sovietice care formează Parteneriatul Estic. În noiembrie, Lituania va organiza la Vilnius summitul Parteneriatului Estic, la care se va decide, în primul rând, liberalizarea regimului vizelor cel puțin pentru cetățenii a cinci tari: Ucraina, Georgia, Azerbaidjanul, Armenia şi Moldova, Bielorusia fiind lăsată pentru o data ulterioară.
Tot atunci, Ucraina
