In 2001, cand mediul de business vorbea pentru prima oara despre proiecte realizate prin parteneriate public private, totul se intampla la presiunea mediului privat, iar acum este invers: autoritatile sunt nevoite sa apeleze la aceasta forma de investitii, considera Daniel Stefanica, partener al casei de avocatura bpv Grigorescu Stefanica si Asociatii. „Autoritatile sunt nevoite sa apeleze la aceasta forma de finantare. Fie ca acestea nu mai au fonduri, fie ca nu mai detin know-how-ul necesar, promovarea PPP vine in momentul de fata din partea statului. Daca in urma cu 10-12 ani, investitiile derulate prin parteneriate public-private (PPP) pareau moft, acum este un pic invers. Acestea reprezinta ultimul tren pe care il avem la dispozitie sa facem autostrazi, aeroporturi, scoli sau inchisori moderne”, afirma Daniel Stefanica. In opinia avocatilor bpv Grigorescu Stefanica si Asociatii, modificarea corecta a legislatiei privind PPP ar permite Romaniei sa atraga investitii si sa dezvolte proiectele de interes public de care are nevoie, in sistem de management privat, in conditiile unei concurente tot mai mari pentru atragerea de finantare intre tarile europene, asigurand totodata si o dinamizare a vietii economice. Parteneriatul Public Privat permite statului sa dezvolte proiecte de interes public, pentru care nu are finantare sau competente de gestionare, prin asociere cu un operator privat, cu resurse financiare atrase tot din mediul privat, cu o alocare echitabila a riscurilor si prin intermediul unei companii de proiect. Compania de proiect poate fi detinuta de ambii parteneri sau doar de partenerul privat. Astfel de asocieri pot fi realizate pentru realizarea, reabilitarea, extinderea, exploatarea unui bun public si operarea unui serviciu public. Sistemul poate fi folosit in domenii ca: infrastructura (autostrazi, cai ferate, porturi, aeroporturi, etc), educatie,