Germania a amânat până după alegerile generale din septembrie dezbaterile pentru reglementarea extracţiei gazelor de şist prin fracturarea hidraulică.

Parlamentarii coaliţiei de guvernare de centru-dreapta au decis miercuri că nu va fi propus niciun proiect de lege privind fracturarea hidraulică înaintea alegerilor programate pentru 22 septembrie, potrivit AFP.

Fracturarea sau fisurarea hidraulică implică pomparea unui amestec compus din apă, nisip şi alţi aditivi, care se propagă orizontal şi provoacă fisuri în rocile dure. Aceste fisuri sunt apoi umplute cu nisip pentru a determina gazele să curgă.

Această tehnologie a fost amplu dezbătută la nivel mondial, după ce mai multe agenţii de mediu şi ecologişti au atras atenţia că prezintă riscuri.

Potrivit acestora, există riscul contaminării apelor subterane cu substanţe chimice, precum şi riscul intensificării activităţii seismice din cauza exploziilor.

Din cauza unor astfel de îngrijorări, Marea Britanie a sistat în 2011 exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică, însă a reluat procesul la sfârşitul anului 2012, după ce mai multe studii au arătat că nu există o legătură certă între fracturarea hidraulică şi intensificarea activităţii seismice.

În Europa, Franţa şi Olanda au interzis această practică, în timp ce Polonia desfăşoară planuri ambiţioase. Pentru Europa de Est, exploatarea rezervoarelor de gaze de şist ar ajuta ţările să-şi reducă dependenţa de importurile de gaze naturale din Rusia.

Primul stat european care a interzis însă fracturarea hidraulică a fost Franţa. Moratoriul a fost impus în 2011 şi rămâne şi astăzi în vigoare, însă dezbaterile în acest sens probabil că vor fi reluate. Franţa se numără printre statele europene cele mai bogate în astfel de rezerve.

@N