Cei care ar trebui să faciliteze accesul populaţiei la serviciile medicale se împart între sarcinile stabilite de DSP şi cele trasate, peste cadrul legal, de primari sau medicii de familie.

Asistenţii comunitari ar trebui să meargă în teren şase ore pe zi, pentru a identifica problemele comunităţii, în special cele care lipsesc populaţia sau îngrădesc accesul acesteia la serviciile medicale, sunt obligaţi de şefii comunităţilor locale să facă mai mult muncă de birou. 60 de asistenţi medicali comunitari şi nouă mediatori pentru comunităţile rome au fost transformaţi, într-o măsură mai mare sau mai mică, în funcţionari ai primăriilor, care întocmesc anchete sociale sau fac treburile altor angajaţi. Sunt chiar cazuri în care li s-a spus că intră în atribuţiile lor să devină curatori pentru diverşi pacienţi, copii provenind din familii cu probleme (părinţi plecaţi în străinătate etc.).

Că execută sarcini care au legătură directă tot cu comunitatea nu i-ar deranja, le-au spus ieri şefilor lor - reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Olt - în cadrul unei întâlniri organizate în sala de şedinţe a Policlinicii Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina. Problema este însă că la ei în comunitate nu se simt cu adevărat valorizaţi de instituţiile cu care au o colaborare strânsă şi care nu înţeleg nici acum, după ani buni de activitate, care le este adevăratul rol.

„Sunteţi asistenţi medicali, în primul rând, aşa că trebuie să vă păstraţi linia! Priorităţile trebuie să rămână identificarea familiilor cu probleme, gravidele cu risc crescut, copiii în situaţii dificile, bătrânii bolnavi şi fără sprijin...”, i-a îndemnat directorul DSP, medicul Victoriţa Diaconescu.

DSP va emite un document care să ajungă la primării şi în care să se specifice în mod clar care este menirea acestor angajaţi, care le sunt sarcinile de serviciu, cum pot ajut