La nivel naţional, cele mai multe posturi vacante disponibile pentru cei cu studii superioare sunt cele de ingineri, iar pentru cei cu studii medii, cele mai multe locuri de muncă sunt disponibile în industria de textile.
Aceste joburi de ingineri sunt de regulă foarte specializate, în domenii precum metalurgia, chimia industrială, industria farmaceutică, tehnologii din industria alimentară sau petrochimia, in care de regulă se găsesc foarte greu candidaţi.
Pentru studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi sunt disponibile 10.389 locuri de muncă, dintre care: confecţioner-asamblor articole din textile - 765;muncitor necalificat în industria confecţiilor- 763; agent de vânzări- 690; operator confecţioner industrial îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje, materiale sintetice - 527; muncitor necalificat în agricultură- 468; ospătar (chelner)- 257; muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor- 245; sudor- 243; vânzător- 208; şofer autocamion/ maşină de mare tonaj- 192 etc.
De ceva timp, "vedeta" ofertelor pentru cei fără studii superioare a fost cea de confecţioner îmbrăcăminte, iar cele mai multe locuri de muncă au fost oferite în domeniul fabricării de îmbrăcăminte. Cine îi angajează? Chiar dacă impresia generală este că industria este "pe butuci" în România, privaţii au mai reuşit să mişte lucurile în acest sens: industria textilă este susţinută de peste 15 producători mari, care au construit fabrici în toată ţara. De pildă,retailerul H&M colaborează cu 22 de fabrici din România, majoritatea din zona Moldovei, pentru producţia hainelor. Dacă aici se ocupă uşor locurile de muncă, datorită unei forţe de muncă ieftine, nu acelaşi lucru se poate spune despre meseriile de lăcătuş mecanic, sudor, prelucrător prin aşchiere, operator CNC sau strungar, pentru care forţa de muncă este deja îmbătrânită. Pentru că liceele vocaţional
