-AA+A
Bistriţa, ca-n oglindă Volumul „Timpurile Bistriţei” de Constantin Sănduţă, apărut recent la Editura „Karuna” din Bistriţa, este oarecum modest intitulat „Povestiri de demult şi mai de-acuma”, pentru că parcurgerea lui dă seamă de o coordonată de carte de istorie, având o argumentată alură monografică, prin diversitatea şi profunzimea tratării temei. Textele care prefaţează cartea sunt semnate de universitarul clujean Gheorghe Mândrescu şi de primarul Bistriţei, Ovidiu Teodor Creţu, amândoi fii ai urbei.
O prezentare a principalelor evenimente de-a lungul secolelor îl introduce pe cititor în cunoaşterea istoriei Bistriţei, în conexiune cu evenimentele din Transilvania şi din imperiul austriac, apoi austro-ungar, cu schimbările geopolitice ale timpurilor în care, volens, nolens-oraşul a trebuit să „joace”.
De la aspecte ale dezvoltării istorice a oraşului săsesc, autorul ajunge să se ocupe şi de perioada de după 1918, anul Marii Uniri, şi să urmărească parcursul românesc al Bistriţei până în zilele noastre, cu detalii sugerate, suficiente pentru informare şi cunoaşterea de ansamblu. Profesorul Sănduţă tratează într-un limbaj accesibil, cu nuanţele termenilor specializaţi necesari şi de circulaţie, într-un text scris fluent, de citit cu plăcere, chestiuni economice, sociale, politice, culturale, religioase, pe fiecare domeniu făcând proba unei informări riguroase, bibliografia, datele exacte, fiind argumente ale afirmaţiei noastre. Tipografiile, presa, asociaţiile profesionale, dezvoltarea învăţământului, mitul „Dracula”, sunt, de asemenea, ilustrate în paginile cărţii, de fiecare dată cu evenimente importante şi oameni care au avut un rol pregnant în dezvoltarea domeniului.
Evoluţia sportului în Bistriţa, a practicării gimnasticii, a vieţii religioase şi a construirii de biserici româneşti ortodoxe sau neoprotestante, a extinderii pe