O serie de cercetări importante au fost date publicităţii în ultimele zile, privind accidentele cerebrale vasculare. De altfel, volumul uriaş de date care se acumulează continuu în domeniul sănătăţii cerebrovasculare face necesară actualizarea abordării clinice a patologiei – de către neurolog, în primul rând, dar şi de neurochirurg, intensivist, cardiolog, internist sau medicul de familie. Recomandările de uz practic şi clarificările teoretice sunt, de altfel, apanajul rubricii foarte apreciate de cititorii noştri – „Creierul vascular“, susţinută de acad. Constantin Popa. În acest spaţiu însă, vom semnala pe scurt doar câteva date „fierbinţi“ privind accidentele vasculare cerebrale (AVC). Începem prin a nota publicarea unui nou ghid1 publicat marţi (28 mai) de American Academy of Neurology (AAN) în revista proprie, Neurology. O comisie AAN a evaluat, pe baza dovezilor existente, managementul periprocedural al medicaţiei antitrombotice la pacienţii cu boală cerebrovasculară ischemică. Clinicienilor li se recomandă să pună în balanţă riscul de sângerare dat de terapia medicamentoasă şi cel de accidente tromboembolice la întreruperea acesteia. Aflăm, din noul ghid, că: • pacienţii cu AVC ischemic care suferă intervenţii stomatologice pot continua terapia cu aspirină (nivelul A) • ar trebui, probabil, să continue tratamentul cu aspirină pacienţii care suferă chirurgia cataractei, anestezie oculară invazivă, proceduri dermatologice, biopsie prostatică ghidată prin ecografie transrectală, proceduri spinale sau epidurale, chirurgia tunelului carpian (nivelul B) • tratamentul cu warfarină ar trebui să fie continuat de rutină în timpul procedurilor dentare (nivelul A) şi, probabil, şi pentru cele dermatologice (nivelul B). Nu sunt suficiente dovezi pentru a formula indicaţii în cazul tratamentului periprocedural cu heparină la pacienţii post-AVC ischemic. Desigur