Discuţiile legate de amnistieri, graţieri şi condiţiile din penitenciarele autohtone demarate în urmă cu un an, când Adrian Năstase era condamnat definitiv, au fost reluate şi mai intens după ce în spatele gratiilor a ajuns Gigi Becali. Zecile de mii de cetăţeni care au trecut prin aresturi şi puşcării, mai mult sau mai puţin pe merit, în ultimii ani nu au stârnit atâta emoţie în rândul legiuitorilor. Brusc, optica s-a schimbat, pedeapsa se poate executa şi de acasă sau poate fi suspendată, ares-tul preventiv nu se mai justifică, iar graţierile individuale ar trebui studiate mai des şi mai intens.

Parlamentarii şi-au dat seama că o graţiere colectivă nu a mai avut loc de 12 ani, aşa că proiectul de graţiere şi amnistie iniţiat de deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun a fost primit cu maxim interes. Dacă senatorii au respins pe 22 mai proiectul, cu 84 de voturi împotrivă, comisia pentru drepturile omului a decis să treacă această iniţiativă, care poate fi adoptată în plenul Camerei Deputaţilor, care este şi for decizional. Un argument al aleşilor în favoarea acestei iniţiative este acela că ţara noastră este condamnată pe bandă rulantă la CEDO din cauza proceselor intentate de deţinuţii care se plâng de condiţiile inumane din penitenciare. De asemenea, se discută de regimul de detenţie la domiciliu, care funcţionează în SUA, şi unde cei condamnaţi sunt monitorizaţi non-stop cu ajutorul unor brăţări ataşate de unul din membre.

Pe de altă parte, tot politicienii încearcă să creeze un cadru prin care infractorii să ajungă mai repede în spatele gratiilor. Cum multe din dosarele penale intens mediatizate în ultima perioadă au la bază interceptări telefonice, subiectul a fost dezbătut şi în cadrul comisiei pentru modificarea Constituţiei. Un amendament priveşte autorizarea de către instanţa de judecată a oricăror interceptări: "Interceptarea convorbirilor şi