Pe dr. Ruxandra Drăghia-Akli, director pentru sănătate în cadrul DG Cercetare şi Inovare al Comisiei Europene, am întâlnit-o recent la două conferinţe care dădeau startul Lunii Europene a Creierului. Ce crede un important oficial de la Bruxelles, format la UMF Bucureşti, despre prezentul şi viitorul cercetării medicale europene şi româneşti, am aflat în discuţia redată mai jos. – De ce s-a decis decretarea unei luni a creierului şi care este mesajul acestui demers? – A fost cu adevărat ideea noastră, a departamentului de sănătate din DG Cercetare şi Inovare, de a avea această lună dedicată cercetării în neuroştiinţe, în problematicile creierului. Ne-am dat seama, uitându-ne la tot ce se face în aria aceasta, că există foarte multe programe şi proiecte, de la Programul-cadru (FP) 5 încoace, dar că sunt foarte puţine terapii care se dezvoltă – dacă ne uităm la industria farmaceutică, foarte puţine dintre ele reuşesc, investiţiile au fost enorme, iar companiile au şi început să se retragă din acest motiv. De exemplu, cele trei studii clinice pentru Alzheimer…

Planurile naţionale pentru neuroştiinţe şi sănătate mintală: un dezastru

– Da, anul trecut au fost eşecuri în cascadă în acest domeniu. – Cele trei companii au investit şapte-opt miliarde de euro în acele studii clinice. Este o sumă fabuloasă! Să ajungi în studii clinice de faza a III-a şi să nu obţii nicio intervenţie utilă pentru pacienţi… Şi aceasta este doar partea care sare în ochi, dar peste tot este acelaşi lucru. Dacă te uiţi la cercetarea în neuroştiinţe, foarte puţine intervenţii ajung de fapt la pacienţi şi marea majoritate a companiilor nici nu mai încearcă. Pentru sănătatea mintală nici nu mai discutăm. Deci, din punct de vedere ştiinţific, este o provocare enormă. Din punct de vedere al societăţii şi al intervenţiilor sistemelor de sănătate în această arenă este un dezastru. Doar d