Celulele stem nu tratează boli, scopul final al recoltării lor fiind acela al transplantului, fiindcă celulele stem au capacitatea de a regenera ţesuturi. Există, însă, unii furnizori de astfel de servicii medicale care recurg la poveşti pentru a-şi atrage cât mai mulţi clienţi.

Moda recoltării de celule stem la naştere, din sângele placentar, este de dată relativ recentă în România. Cea mai veche bancă acreditată de recoltare şi stocare de celule stem de la noi a împlinit anul acesta 7 ani.

Boom-ul, însă, a venit în 2010, iar în 2012 s-a înregistrat transplantul de celule stem cu numărul un milion, au anunţat azi, trei dintre principalii actori de pe piaţa românească. Aceştia, reprezentanţi ai trei companii de profil – Biogenis, Cord Blood Center Medical si Stem Sure – au înfiinţat, în urmă cu un an, Asociaţia Română a Băncilor Acreditate de Celule Stem (ARBACS).

ARBACS colaborează cu autorităţile competente în domeniu - Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională de Transplant (ANT) şi Registrul Public al Donatorilor Onorifici de Celule Stem, dar şi cu organizuaţii medicale, civile, umanitare şi media.

Într-o conferinţă de presă susţinută în Capitală, în cadrul căreia a fost lansat oficial Codul de Etică al ARBACS, reprezentanţii organizaţiei au tras un semnal de alarmă şi asupra falsurilor de pe piaţa de recoltare şi stocare de celule stem din România.

Printre neregulile semnalate au fost cele privitoare la prezentarea exagerată a beneficiilor recoltării de celule stem.

“Ne-au fost semnalate cazuri în care cei care urmau să devină părinţi au fost informaţi că celulele stem pot vindeca leucenia sau cancerul. Au fost situaţii tragi-comice în care părinţii au fost momiţi cu exemple de genul că dacă ai pană la maşină şi celule stem ai rezolvat“, a spus doctorul Tudor Panu, directorul şi cofondatorul ARBACS.

“Celulele stem nu vindecă