S-a votat legea prin care se dubleazã sumele pânã la care autoritãtile publice pot sã încheie contracte fãrã licitatii pentru a debloca lucrãri si servicii de micã anvergurã, dar mai ales pentru a putea fi plãtiti constructorii pentru a nu lãsa primãriile cu ochii în soare. Existã si contestatari care se tem cã doar ”firmele de casã” vor avea parte de contracte.

Pentru a debloca situatii în care administratiile publice trebuiau sã astepte si 2-3 ani pânã la demararea unei investitii de micã anvergurã sau lucrãri absolut necesare, Camera Deputatilor a reusit sã voteze legea care care ridicã pragul la achizitiile publice directe de la 15.000 la 30.000 de euro plus TVA pentru bunuri si servicii, respectiv la 100.000 de euro plus TVA pentru lucrãri.

S-a avut în vedere mai ales cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene.

La votul din plenul Camerei Deputatilor, legea a fost aprobatã inclusiv cu voturile UDMR si PP-DD. Cel mai nehotãrât s-a dovedit grupul PDL. Desi atunci când se aflau la guvernare democrat-liberalii sustineau majorarea pragurilor, acum în opozitie s-au pronuntat împotriva acestei mãsuri. Totusi, un fost ministru al economiei din PDL, Lucian Bode, a votat alãturi de USL.

Cristian Resmeritã: contestatarii legii si povestea drobului de sare

Ca la orice lege în care este vorba de bani, s-au nãscut discutii cum cã oamenii de afaceri agreatii de administratii publice vor profita, fãrã sã se aminteascã de faptul cã aceiasi politicieni s-au plâns, de exemplu, cã minerii nu au cu ce lucra pentru cã dureazã, trebuie respectate niste proceduri greoaie de achizitii prin licitatii, sau cã primarii nu-si respectã promisiunile în investitii.

”Pãrerea mea este cã aceastã lege este una bunã, pentru cã existau lucruri mici de fãcut – lucrãri, servicii – care erau blocate de procedurile licitatiilor, dar mai ales de contestatar