“Indiferent ce faci în viaţă, va fi nesemnificativ. Dar e foarte important să o faci, spunea Mahatma Gandhi. Cu siguranţă şi JN va părea multora sau deja pare a fi insignifiant, dar cineva trebuia să facă ceva şi atunci acum mulţi ani

a apărut Jurnalul Naţional.

Anii aceştia alături de Jurnalul Naţional au însemnat descoperirea unor prieteni buni şi dragi. A mai însemnat decoperirea unor oameni care nu merită să fie numiţi astfel.

Destine frumoase şi poveşti de viaţă ale unor vieţi trecute pe lângă.

Jurnalul National a însemnat sprijin şi ajutor, o mână intinsă celor mai puţini norocoşi,  dar şi oglinzi puse în faţa unor realităţi urâte.

Un teribil examen al colii albe de hârtie spre construcţie şi recuperare ale unor adevăruri demult uitate.

Pentru mine a fost şi este un examen de conştiinţă şi un recurs la memorie cu fiecare prezenţă la acest examen la care mergeam săptămânal într-un Bucureşti mai mic decât cel mai mic cătun al ţării.

Jurnalul Naţional a fost ca viaţa, o bună bucată, de şi din viaţa mea.

Trecerea noastră este, sau ar trebui să fie, definită de toate acele lucruri şi hotărâri uriaşe, de neimaginat pentru ceilalţi, dar care se vor dovedi a fi nesemnificative în cele din urmă pentru toţi ceilalţi. Tot ce trebuie e ca la un moment dat să faci, să crezi, să vrei, să construieşti, să nu mai distrugi.

O bucată de hârtie acoperită cu vise, aspiraţii, speranţe şi aşteptări, toate de o zi pentru că mâine vor fi alte vise, alte aspiraţii, alte speranţe şi aşteptări.

Jurnalul Naţional, peticul ăsta de hârtie, a unit toate zilele astea mari cât o zi de douăzeci de ani.

Asta înseamnă o viaţă de om mare cât cei douăzeci de ani ai vieţilor tuturor celor care şi-au trăit viaţa şi destinele în şi prin paginile lui.

La mulţi ani, Jurnalul Naţional!

Florin Chilian,

compozitor, interpret