- Social - nr. 109 / 6 Iunie, 2013 Dezvoltarea fara precedent a Romaniei anilor ’60’80, anii marilor santiere si diversitati economice, dezvoltarea relatiilor economice si sociale cu tarile vecine si tari din Orientul Mijlociu: Algeria, Siria, Irak, Egipt, in special cu Iranul, sunt de necontestat. Constiinta economica ce caracterizeaza acele vremuri avea loc – aparent – pentru toti. Comunismul, pe langa multe rele, a avut si partile lui bune. Strategii acelor vremuri evidentiau faptul ca evolutiile economice si sociale ale statelor lumii nu mai pot fi separate de consecintele activitatii umane si ca singura perspectiva nationala a devenirii Romaniei nu poate fi decat constientizarea discrepantelor dintre modelul de dezvoltare si capacitatea de suport intelectual si de specialitate, de incredere si cooperare. Pe acest fond, Romania a proiectat, construit si a dat in folosinta SODA AS SHIRAZ IRAN, la care Tarnaveniul a avut o mare si importanta contributie, chimia Tarnaveniului constituind o frumoasa pagina din istoria orasului si industriei chimice romanesti. Tarnaveniul a alimentat cu specialisti de mare valoare orase ca Borzesti, Onesti, Govora, Ramnicu Valcea, cat si in strainatate: Egipt, Siria, Iran, pentru ca dupa revolutia din 1989, incet, incet, aceasta pagina sa fie complet stearsa, orasul ramanand doar cu oamenii lui frumosi si harnici, multi, in special tineri, luand drumul pribegiei. Urmarea experientei iraniene, nu pot sa nu evidentiez trasatura cea mai remarcabila a oamenilor acelor locuri: ospitalitatea, bunavointa, amabilitatea si comicul lor. Oaspetilor Iranului li se ofera cel mai inalt statut, cele mai dulci fructe, cel mai confortabil scaun, iata cateva perle: • Pe bulevardele Shirazului, sotiei i se rupe un toc la pantofi, riscand sa mearga desculta acasa! Solutia salvatoare a fost un mic atelier de cizmarie. Am intrat inauntru si l-am rugat pe