Pipera de astăzi este un cartier scump, în care înstăriţii oraşului îşi construiesc vile luxoase, iar companiile mari îşi amplasează sediul şi birourile angajaţilor. Pipera, în urmă cu mai mult de un secol, număra 20 de case, o maşină de treierat şi o biserică, iar oraşul Voluntari se numea „Cetatea Voluntărească”, denumire dată în cinstea veteranilor de război, care au fost împroprietăriţi în această zonă.
Satul Pipera, prima aşezare
La sfârşitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al oraşului singura localitate existentă era satul Pipera, denumit şi Tătărani. Satul a apărut pe teritoriul moşierilor Ion Boambă şi Mircea Climescu, numărând circa 20 de case, o maşină de treierat şi o biserică. Începuturile cartierului Pipera sunt marcate de existenţa unor plantaţii de ardei iute.
„În anul 1901 este menţionată existenţa satului Tătărani, veche denumire a satului Pipera, care făcea parte din comuna rurală Băneasa-Herăstrău şi care se întindea pe o suprafaţă de 767 de hectare, cu o populaţie de 122 de locuitori”, se menţionează pe site-ul oficial al Primăriei Voluntari.
Documentele existente vorbesc târziu despre satul Pipera, deşi mărturiile arheologice atestă locuirea acestui teritoriu încă din epoca neolitică.
În anul 1925, a fost fondat şi satul Voluntari, sub numele de „Cetatea Voluntărească“. „După Primul Război Mondial, Voluntari a fost o zonă pentru cei care se înrolaseră în război şi care au fost împroprietăriţi în aceast perimetru, de unde şi numele de Voluntari”, povesteşte, pentru adevarul.ro, istoricul Dan Falcan.
„Cetatea Voluntărească”, domiciuliul voluntarilor de război
Mai întâi s-a numit „Cetatea Voluntărească” care a reprezentat domiciliul demobilizaţilor, invalizilor şi al văduvelor de război. Ardelenii care în anii 1916-1918 au trecut munţii în mod voit pentru