Mai mult de jumătate dintre românii care fumează vor să renunţe la acest obicei; 80% din ei susţin că voinţa ar fi elementul principal în procesul renunţării la fumat, iar 43% sunt de părere că motivarea este cheia reuşitei. Acestea sunt o parte din rezultatele unui studiu paneuropean privind obiceiurile şi percepţiile cetăţenilor din Uniunea Europeană legate de fumat, realizat în toamna trecută şi prezentat luna aceasta, în cadrul mesei rotunde „Ex-fumătorii sunt de neoprit“. Din păcate, procentul celor care reuşesc să se lase de fumat este mai mic de 5, o cifră prea mică. Ca să crească, ar fi nevoie de o strategie naţională antifumat mult mai bine structurată. În opinia profesorului Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie (SRP), avem o legislaţie antifumat slabă, care trebuie adusă la nivelul celorlalte ţări din Europa. În al doilea rând, stăm prost şi la capitolul implementare. „Nu este suficient să ai o legislaţie, trebuie să ai un corp de control riguros, care să facă verificări frec­vente la început şi care să aplice penalităţi. Un al treilea lucru de care trebuie ţinut cont este bătălia de a nu debuta ca fumător, pe care trebuie să o dăm mult mai jos, de la adolescentul din şcoală la copilul de la grădiniţă, pentru că ei sunt pur­tătorii de mesaje antifumat“, a explicat profesorul Mihălţan. Un alt factor care ar putea determina românii să renunţe la ţigări este preţul acestor produse. Statisticile arată că o creştere cu 10% a preţului pachetului de ţigări duce la o scă­dere a numărului de consumatori între 3 şi 5%.

Dificultăţile renunţării la fumat

Studiul paneuropean a mai arătat că un sfert din respondenţi nu erau convinşi că vor să se lase de fumat, în timp ce 7,5% s-au arătat convinşi că nu vor renunţa la ţigări. Această cercetare este diferită de alte studii de profil prin faptul că încearcă să ident