Omul, modern sau precursor al omului modern, pare sa fi fost dintotdeauna o victima a cancerului. Cea mai veche dovada ca boala nu ne dadea pace a fost gasita in Croatia, in urma analizei ramasitelor unui om de Neanderthal.
Osul afectat de boala are 120.000 de ani, relateaza Medical Daily, care citeaza un raport publicat de PloS One. Descoperirea e cu atat mai pretioasa cu cat fosilele de neanderthalieni sunt rare.
In plus, despre aceasta boala se credea ca este una moderna, aflata in stransa legatura cu cresterea sperantei de viata. Or despre neanderthalieni se stie ca aveau jumatate din viata noastra.
In ceea ce priveste fosilele studiate, gasite intr-un adapost de piatra aflat la Krapina, la mai putin de 50 de kilometri nord fata de Zagreb, acestea apartin unui tanar adult, a explicat autorul studiului dr. David Frayer, antropolog la Universitatea Kansas.
Situl de la Krapina este binecunoscut, aici fiind gasite multe ramasite umane din pleistocen. Peste 900 de oase umane au fost scoase in timpul unei excavari ce a avut loc din 1899 pana in 1905. Datarile, mai ales dupa analiza dintilor, sugereaza ca oasele ar avea o vechime de 120.000 - 130.000 de ani.
Pana la aceasta descoperire, cele mai vechi dovezi ale bolii fusesera gasite la mumiile egiptene, astfel ca s-a putut concluziona ca afectiunea lovea si in urma cu 4.000 de ani. In acest context, descoperirea devine cu adevarat insemnata, din moment ce se poate concluziona ca boala a atacat cu macar 100.000 de ani mai devreme.
Cele mai vechi dovezi ale bolii au fost insa gasite pe ramasitele unui peste care a trait in urma cu 350 de milioane de ani, in zona in care se afla in prezent Cleveland, Ohio.
Omul, modern sau precursor al omului modern, pare sa fi fost dintotdeauna o victima a cancerului. Cea mai veche dovada ca boala n
