Au trecut peste 40 de ani de când a fost înfiinţată reţeaua de canalizare menajeră a oraşului Balş, timp în care aceasta a suferit degradări pe întreaga sa lungime. Angajaţii societăţii care furnizează apa în oraş sunt nevoiţi să intervină foarte frecvent la repararea sectoarelor distruse. O altă problemă vine şi din partea staţiei de epurare a oraşului, care funcţionează doar mecanic, fără ca reziduurile deversate în râul Olteţ să fie tratate biologic şi chimic.

Potrivit Planului Integral de Dezvoltare Urbană (PIDU) realizat în anul 2009, în Balş existau şapte mii de persoane care deversau reziduurile menajere într-un alt loc decât în reţeaua de canalizare a oraşului, poluând astfel pânza freatică. De atunci, lucrările de canalizare au vizat în mare parte latura pluvială, şi nu pe cea menajeră, lucru care denotă că nu s-a micşorat prea mult acest număr. Există multe zone ale oraşului în care toaleta se află în fundul curţii, zone în care o reţea de canalizare ar schimba radical modul de viaţă al locuitorilor, pe al căror buletin scrie, totuşi, că locuiesc la oraş. Şi staţia de epurare a oraşului, situată în apropiere de comuna Voineasa, necesită o modernizare serioasă, având în vedere că mizeria oraşului este deversată doar mecanic, în contextul în care normalitatea ar aduce-o şi tratări biologice şi chimice.

„Solicităm reabilitarea canalizării şi modernizarea staţiei de epurare de la Revoluţie”

Dumitru Jircă, directorul societăţii Aquatrans din Balş care furnizează apa în întreg oraşul şi care are în întreţinere sistemul de canalizare şi staţia de epurare, susţine că există solicitări de reabilitare a reţelei de canalizare menajeră şi a staţiei de epurare încă de la Revoluţie.

„Reţeaua de canalizare este foarte veche, mai ales în centrul oraşului, de aceea se întâmplă foarte frecvent să cedeze şi să necesite intervenţii loca