“Gânduri de aleasă preţuire dascălilor, cei care îşi identifică biografia spirituală cu cea a elevilor lor, asigurând permanenţa izbânzii… Sunt oameni dăruiţi, care în acest spaţiu al tinereţii fără bătrâneţe care este şcoala, reuşesc să vă pună aripi pentru ca voi şă reuşiţi să învăţaţi zborul”, se adresa elevilor Mioara Kozak, inspector şcolar pentru Limba şi literatura română. Gala care s-a desfăşurat ieri, 6 iunie a avut inspirata iniţiativă de a premia nu numai elevii cu frumoase reuşite, ci şi dascălii. Mereu sfioşi şi neobişnuiţi cu lauda, de multe ori, nici cu mulţumirea, au păşit, pe rând, să-şi ridice diploma pentru care şi-au dedicat, alături de micii discipoli, orele de muncă. A fost un moment de o mare încărcătură emoţională, pe chipul unora citindu-se această emoţie, mai ales atunci când unii dintre ei îşi strângeau în braţe elevii… Doar un profesor (şi un părinte) ştie ce înseamnă emoţia şi dragostea, doar un profesor îşi rupe din timpul liber pentru a-şi pregăti materiale didactice sau să stea o oră în plus la consultaţii… Cu atât mai mult, profesorii de limba română sunt adevăraţi păstrători ai tezaurului limbii româneşti. În definitiv, doar cei care stau în preajma unui profesor ştiu că meseria îi este mod de viaţă! Aşa cum s-a precizat la eveniment, cu toţii caută, dincolo de pretextul unui concurs, rodnicia unui act de cultură, apropierea de valorile adevărate ale educaţiei. “Suntem condamnaţi să învăţăm şi să ne trezim la viaţa spirituală prin cărţi”, spunea Eliade şi cine poate să ne îndrume mai bine decât profesorii?!

“Gânduri de aleasă preţuire dascălilor, cei care îşi identifică biografia spirituală cu cea a elevilor lor, asigurând permanenţa izbânzii… Sunt oameni dăruiţi, care în acest spaţiu al tinereţii fără bătrâneţe care este şcoala, reuşesc să vă pună aripi pentru ca voi şă reuşiţi să învăţaţi zborul”, se adresa elevilo